Bogdãnești: 1 - profesor universitar; 2 - medici; 1- medic veterinar; 1 -
magistrat; 28 - profesori; 1 - avocat; 8 - ingineri; 7- licențiați ASE și alte facultãți; 7 ofițeri; 1- impiegat CFR; 48 - învãțãtori; 9 - educatoare; 7- contabili; 9 - asistente medicale; 3 - brigadieri silvici; 3 - asistenți veterinari.
Total 137 plus 9 din Foltești. Raportat la numãrul persoanelor 1 120 din 1992 cât totaliza s. Bogdãnești cu Foltești se constatã cã numãrul intelectualilor cu diplomã este 13,1 la sutã de locuitori din satele menționate. Procentajul este de 13,1.
Buda:l - profesor scriitor; 1 - contabil; 4 - profesori. Procentajul este de 3,3.
Cãpușneni: 1 - cadru universitar; 4 - învãțãtori ; 2- profesori.(Nu avem recensãmântul satului din 1992).
Satul Foltești: 1 - conferențiar; 2 -profesori; 1 - inginer; 1 - inspector C.F.R.; 4 învãțãtori. Procentajul v. s. Bogdãnești.
Fundul Vãii: 1 - profesor; 2 - învãțãtori, 1 - avocat, 1 - educatoare. (Nu avem recensãmântul satului din 1992).
Hupca: 2- profesori; 1- pictor; 1- ofițer; 5- educatoare; 3- învãțãtori. Procentaj 1,3
Orgoiești: 1- profesor universitar; 1- geograf; 1- pictor; 1- medic; 9- profesori; 9 învãțãtori; 2- preoți; 3- ofițeri; 2- farmaciști; 3- brigadieri silvici. Procentaj: 18.
Ulea: 6- medici; 1 - medic veterinar; 7- ingineri; 3- profesori; 1- avocat; 1- ofițer; 1- contabil Banca Mondialã; 9- învãțãtori; 1- impiegat C.F.R.; 2 preoți; 7- asistente medicale; 1-aviator. Procentaj: 10,6.
Unțești: 1- profesor universitar; 1- consilier la Curtea de apel; 4- medici; 1- medic veterinar; 8- profesori; 10- ingineri; 1- violonist, absolvent al Conservatorului; 2 subingineri; 2- maiștri; 1- farmacist; 4- avocați; 22- învãțãtori; 3- educatoare; 1- asistentã medicalã; 10- ofițeri; 1- preot. Procentaj: 8, 5.
Vlãdești: 3- medici; 5- profesori; 1- inginer; 2- ofițeri; 1- avocat; 1- actor; 4- invãțãtori; 3- educatoare. Procentaj: 20.
Vișinari: 1- profesor; 6- învãțãtori; 1- educatoare; 2- asistente medicale. Procentaj: 7,8.
Calculul procentajului persoanelor cu diplomã, dupã încheierea cursurilor unei școli, situeazã în fruntea clasamentului satele Vlãdești, Orgoiești, Bogdãnești și Ulea cu peste zece la suta de locuitori, iar la polul opus, cu mai puțin de cinci la suta de locuitori, ss. Hupca și Buda. Mai mulți factori stau la baza acestui fapt, a cãror contribuție variazã în funcție de condițiile concrete ale fiecãrui sat.
Factorul primordial, care a propulsat cele trei sate în frunte, credem cã este calitatea învãțãmântului de la școala Bogdãnești, care nu numai cã a plasat s. Bogdãnești în primul eșalon, dar a influențat benefic și pe celelalte douã sate. Calitatea școlii din Bogdãnești a rezultat din configurarea a trei aspecte: stabilitatea cadrelor didactice, care în opoziție cu fluctuația acestora la celelalte școli, a asigurat continuitate în procesul de învãțãmânt, un set unitar și permanent de cerințe didactice în majoritate cadre calificate, și nu în ultimul rând, ci din contra, învãțãtori și profesori cu dãruire și vocație în profesiune. Absorbția copiilor dupã terminarea cursului primar din ss. Orgoiești și în deosebi Vlãdești de cãtre școala generala din Bogdãnești a înrâurit preponderent nivelul de pregãtire al acestora.
în afara aportului școlii de centru, ss. Orgoiești și Vlãdești au beneficiat de existența câtorva familii cu putere economicã și înzestrare nativã, fapt care a ridicat semnificativ numãrul absolvenților cu diplomã. în cele douã sate, aceștia nu au fost un produs de masã, de cuprindere largã a populației satului, cum a fost în Bogdãnești, unde la fiecare douã, trei familii gãsim câte un intelectual calificat, ceea ce confirmã și mai mult opinia exprimatã mai sus cu privire la calitatea învãțãmântului la școala din Bogdãnești.
Aprecierii noastre i se poate reproșa cu o observație: dacã școala din Bogdãnești a fost atât de generoasã cu satele Vlãdești și Orgoiești, de ce nu a avut aceleași rezultate bune și fațã de s. Buda, ai cãrui copii au urmat și ei școala din Bogdãnești. Rãspunsul este cã, datoritã distanței de 6 km pânã la școala din Bogdãnești, puțini copii din s. Buda au frecventat cu regularitate școala generalã și mai important decât depãrtarea este starea materialã precarã a oamenilor, la care adaugã absența intelectualilor calificați, care sã fi servit ca stimulent și model pe populația satului.
Clasarea slabã a s. Unțești se explicã în primul rând prin structura socialã a populației, în care o parte însemnatã este formatã din romi.
"Valea Horaietii- istorie si onomastica de la origine pana in prezent" de Horia Stamatin
