Biblioteci au existat încã din secolul XIX, publice și particulare. În primele decenii ale secolului XX, ele funcționau în cadrul școlilor primare.
Mai târziu. odatã cu organizarea cãminelor culturale, vor ființa și bibliotecile în cadrul acestora.
Nomenclatorul cãrților din bibliotecile școlare aratã cã o parte din volume era destinatã copiilor, iar cealaltã parte învãțãtorului pentru a se informa și documenta în susținerea conferințelor publice din cadrui cercurilor culturale.
În 1904, biblioteca de la școala primarã din s. Bogdãnești avea 74 de cãrți câteva: Daniel Defoe, Robinson Crusoe, Frații Grimm, Basme, Teodor Speranța De necaz, Alex. Vlahuțã - România Pitoreascã etc. La școala primarã din Unțești, în 1905, nu exista o bibliotecã în sensul strict al cuvântului, școala dispunea doar de câteva cãrți donate de o persoanã particularã sau trimise de Casa școalelor.
Treptat bibliotecile din școli își mãresc fondul de carte prin subvenționare de la bugetul comunelor. Datele cu privire la numãrul de cãrți existente în aceste biblioteci nu pot fi luate în serios. Ele sunt nereale, contradictorii, mai cu seamã în perioada comunistã, când exista tendința generalã de exagerare.
Bibliotecile din cadrul cãminelor culturale erau mai bine înzestrate și cu un registru de interese mult mai variate. Ele aveau un bibliotecar salariat și cu raspundere în pãstrarea cãrților înregistrate și în evidența cititorilor. Pentru menținerea unui numãr de cititori stabil, în funcție de care era plãtit, el trebuia adesea sã-și umple geanta cu cãrți din bibliotecã, ceea ce trebuiau sã facã și cadrele didactice, și sã meargã cu toții pe la casele sãtenilor pentru a le distribui spre lecturã. Era aceasta o metodã comunistã pentru a-și propaga ideologia și literatura aservitã.
Prin contopirea comunelor de pe vale în una singurã cu reședința la Bogdãnești, se organizeazã o singurã bibliotecã. Biblioteca are un cadru bugetar și este adãpostitã într-un local construit pentru atelierul școlar, unde dispune de trei încãperi. Fondul de carte actual este de 8270 de volume, ca rezultat al achiziționãrii în flecare an de cãrți noi, prin subvenție de la bugetul comunei. Deși sumele prevãzute sunt reduse, nici așa mici nu sunt cheltuite pentru cumpãrare de cãrți, doar o infimã parte. Existã o evidențã a cititorilor, în anul 2000 erau 385.
Este în activitatea bibliotecarei actuale un aspect lãudabil, pe care îl remarcãm cu plãcere, anume, grija deosebitã pentru popularizarea autorilor autohtoni de lucrãri beletristice sau carte științificã. Cãrțile acestora sunt expuse pe un raft separat. O vitrinã amenajatã anume pentru cãrțile autorilor locali ar fi un gest de prețuire a valorilor și un motiv de mândrie pentru locuitorii vãii.
"Valea Horaietii- istorie si onomastica de la origine pana in prezent" de Horia Stamatin
